Se afișează postările cu eticheta Mistere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mistere. Afișați toate postările

sâmbătă, 9 iulie 2011

Procesul lui Galileo Galilei


Procesul lui Galileo Galilei

Mistere din legenda neagră a martirului ştiinţei


„Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.” Stephen Hawking

Procesul lui Galileo Galilei începea în anul 1633, ca urmare a încălcării din partea acestuia a unei dispoziţii din anul 1616 care îi interzicea predarea teoriei copernicane, doctrina conform căreia Soarele se afla în centru iar Pământul se rotea în jurul său.

Galileo Galilei

În deplin acord cu al său caracter de geniu, Galileo a ignorat importanţa dispoziţiei şi a văzut în numirea Papei Urbano al VIII-lea, un moment propice pentru ȋncălcarea acesteia. Astfel, savantul publica o carte, “Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo” (Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii) în cuprinsul căreia, sub pretextul unui dialog, lăsa de ȋnţeles afinitatea lui pentru teoria copernicană. Acest lucru şi forţarea norocului prin obţinerea unei aprobări pentru o prezentare parţială care s-a dovedit a fi de fapt o prezentare în toată regula, au atras atenţia Bisericii. Era aşadar în anul 1633 şi clericii nu intenţionau să treacă cu vederea sfidarea lui Galileo. Astfel, este chemat în faţa judecătorilor care îi aduc la cunoştinţă acuzaţia de încălcare a dispoziţiei din anul 1616, intrând astfel într-un proces disciplinar.


În ciuda legendei formate în jurul numelui savantului în cele patru secole de la moartea sa, Galileo nu a fost niciodată condamnat pentru erezie şi nici teoria copernicană nu a fost declarată vreodată eretică. Se considera doar că aceasta nu era în acord cu Scriptura şi se încerca ţinerea sub control a difuzării ei în mediile sociale prin cenzură. O acţiune justificată, dacă ne raportam la acea perioadă în care demostrarea faptului că Pământul se învârte în jurul Soarelui (aşa cum susţinea Copernico), era imposibilă, Biserica preferând să propovăduiască “adevărul Biblic”, în schimbul unei teorii ce a catalogat-o ca fiind “absurdă” şi ar fi putut arunca în haos atât religia creştină cât şi pe susţinătorii acesteia.


Telescopul lui Galileo

Astăzi, ne este mai uşor să ne închipuim sistemul solar, datorită tehnologiei alături de care creştem şi care ne oferă o gamă variată de imagini şi modele ale acestuia. Totuşi, nimeni nu a văzut vreodată Terra rotindu-se în jurul Soarelui, nici măcar un astronaut. De aceea, condamnarea lui Galileo, pare astăzi absurdă, dar logică în contextul acelor vremuri.

La patru secole de la moartea savantului, legenda conform căreia Galileo ar fi murit ars pe rug, este mai mult decat populară, fiind considerată chiar un adevăr istoric. Foarte probabil pentru că figura lui Galileo se suprapune cu cea a lui Giordano Bruno şi pentru că mitul Galilean ia naştere odată cu Iluminismul, lucru care ȋl face să pară un deschizător de drumuri în gândirea liberă ȋmpotriva obscuratismului Bisericii, un martir al ştiinţei şi al progresului. În realitate, pedepsele la care a fost supus savantul au constat în jurarea ne-susţinerii teoriei copernicane în indexul cărţii care l-a adus în faţa tribunalului (inclusiv trimiterea spre toate episcopiile creştine din Europa a unui volum cu jurământul) şi obligarea acestuia la rostirea săptămânală a şapte versete din Biblie (unele surse vorbesc şi de un arest domiciliar).


Joseph Nicolas Robert-Fleury - Galileo Galilei in front of the Inquisition in the Vatican 1632.
Mai mult decât atât, un detaliu puţin cunoscut surprinde pe mulţi. Galileo nu doar că nu a fost ars pe rug sau torturat, dar pe toată durata vieţii sale, acesta a fost un catolic, nemanifestând nici măcar o dată intenţia de a renega apartenenţa sa la Biserica Catolica. Şi chiar dacă nu a fost tocmai un creştin model, acesta a manifestat nevoia de a apăra credinţa creştină, dovada acestui fapt stând într- un fragment dintr-o scrisoare pe care acesta a trimis-o unui nobil francez: “alţii probabil au vorbit mai din plin şi mai consistent, dar nimeni nu este mai plin de zel pentru onoarea şi reputaţia Sfintei Biserici Mame, decât ceea ce am scris eu” – un ton exagerat, caracteristic omului Galileo Galilei, dar ȋn orice caz, o dovadă a realităţii istorice.



În anul 1981, Papa Ioan Paul al II-lea a ȋnfiinţat o comisie care avea misiunea exclusivă de a se ocupa de cazul “Galileo Galilei”. Aceasta a rămas activă timp de 12 ani, până ȋn anul 1992, nefiind scutită ȋn nici o ocazie de critici. Totuşi, ȋn cei 11 ani de activitate comisia a facut o serie de lucruri importante. În primul rând a facut posibilă deschiderea arhivelor Sfantului Scaun şi a demonstrat că ȋn realitate nu existau documente ascunse. De asemenea, secţiunea dedicată lui Galileo Galilei a fost ȋmbogăţită cu documente şi scrieri care, până ȋn acel moment, erau dispersate ȋn biblioteci şi arhive. Astfel, prima oprire ȋn documentarea cărţilor dedicate vieţii lui Galileo, este Vaticanul.

Un articol de Radu Popa
Corectură, Alina Inbrea



joi, 30 iunie 2011

Biserica Lui Dante




Biserica lui Dante
lăcașul cu legende



În centrul Florenței, “ascunsă” în salba de monumente și clădiri de o valoare inestimabilă ce înconjoară dezordonat Domul, se află “Chiesa di Santa Margherita dei Cerchi “. Un lăcaş de cult construit în stilul arhitecturii vernaculare de început de secol 11, dar flancat în stil medieval de alte câteva clădiri, de o vârstă cu ea, pe lângă care poţi trece fără să remarci măcar faptul că există.

Edificiul este menţionat în istorie pentru prima oară în anul 1032, dar primele informaţii clare referitoare la situaţia acestuia se localizează abia în anul 1353, atunci când acesta intră în administrarea familiei Cerchi, motiv pentru care este denumit popular “ a Cerchilor (Chiesa ... dei Cerchi) “ . Astăzi, majoritatea broşurilor turistice şi localnicii înşişi, vorbesc despre acest modest lăcaş de cult, numindu-l “Biserica lui Dante”.


Intrarea in Biserica

Combinaţia dintre un lăcaş de cult cu o vechime remarcabilă şi o istorie pe măsură şi numele primului mare poet de limbă italiană (Sommo Poeta -„poet în cel mai înalt grad”-), dă naştere unei file de istorie în care fantezia şi adevărul istoric se îmbină armonios, lăsând loc misterului să formeze un gol de emoţie în sufletul vizitatorului pasionat.


Altarul

Intrarea în micul edificiu se face dintr-o stradă îngustă numită „via dei Calzaiuoli”. Două uşi mari de lemn separă pereţii din piatră ai clădirilor ce flanchează strada de semiîntunericul din Biserică. Deasupra uşilor, s-a realizat un mic acoperiş cu scopul de a le proteja pe acestea de ploi, iar pe peretele din dreapta intrării, există o placă din marmură ce informează drumeţul cu privire la numele şi însemnătatea clădirii în faţa căreia se află. Fără aceste lucruri, destinaţia clădirii nu ar fi în nici un fel trădată de aspectul extern. Pereţii exteriori nefiind cu nimic diferiţi de cei ai clădirilor ce o înconjoară.

Dincolo de uşi, semiîntuneric. Câteva lumânări în altar şi lumina scăpătată printr-o fereastră de deasupra acestuia îndrăznesc să secere umbra. Pasionat sau nu, după ce treci pragul simţi că ai intrat într-o carte de istorie, scrisă în interiorul unei Biserici. Pereţii, de-o parte şi de alta sunt presăraţi de tablouri, ilustraţii, plăci de toate mărimile care păstrează în gravurile ce le acoperă memoria unor evenimente petrecute între acei pereţi ori a unor oameni de seamă ai lăcaşului. De departe, două figuri de seamă se disting între toate. Una este “divinul” (cum este supranumit) Dante Alighieri, iar cealaltă, muza acestuia, iubirea neîmpartăşită pe numele ei, Beatrice Portinari.




Intrând, te opreşti în prag. În faţă, altarul de o simplitate păgână învăluit de un spectacol discret, oferit de lumini şi umbre pe pereţii ce sunt proprietate a timpului, îţi oferă o perspectivă bună pentru observarea celor două cripte situate de o parte şi de alta a culoarului central, în mijlocul încăperii. Cea din stânga este a lui Beatrice Portinari. Femeia căreia, acesta, i-a dăruit eternitatea menţionând-o în scrierile sale, deşi în realitate nu a putut-o avea niciodată. Dealtfel, Beatrice Portinari este primul personaj feminin clar conturat în literatura italiană, lucru datorat în totalitate pasiunii şi dragostei pe care Dante Alighieri o purta faţă de aceasta, în ciuda faptului că pe durata scurtei ei vieţi, poetul nu a întalnit-o decat de două ori. Una din cele şase fiice ale bancherului Folco Portinari, Beatrice ( alintata Bice ) s-a născut în anul 1266, în Firenze. Printr-o căsătorie timpurie cu Simone de` Bardi ( Mone ), Bice păşeşte în viaţă, intrând în familia Bardilor. La data de 8 iunie 1290, Beatrice Portinari este declarată decedată. Motivele sunt necunoscute dar se bănuieşte că ar fi vorba despre un deces la prima naştere. La mai bine de 700 de ani de la moartea ei, singurele dovezi ale existenţei sale sunt paginile semnate de Alighieri şi cripta din lăcaşul de cult fiorentin. Un compus de suprafeţe rectangulare, mormântul este în permanenţă presărat de bileţele purtate de turişti, în care aceştia îi lasă mesaje şi flori.


Cripta lui Beatrice Portinari

A doua criptă, este paralelă cu cea a lui Beatrice Portinari. Un capac sculptat în piatră asemenea unui sarcofag acoperă mormântul, presărat şi acesta cu flori. Deasupra, o placă de marmură de mici dimensiuni informează faptul că acolo îşi doarme somnul de veci Monna Tessa, dădaca lui Beatrice. Peretele din spatele acestei cripte este presărat cu tablouri şi plăci comemorative. În partea dreaptă, spre ieşire, un tablou de mici dimensiuni realizat în anul 1928 de pictorul local R. Sorbi, redă o perspectivă foarte ingrijită şi plăcută artistic, asupra nunţii dintre Beatrice Portinari şi Simone de` Bardi. Alături și fără o relativă legătură, o plăcuţă din piatră memorează nivelul la care a ajuns apa râului Arno, la data de 4 noiembrie 1966.
 
Cripa dadacei Monna Tessa

Inundatia din anul 1966


Alături de mărturia acestei calamităţi naturale, în lateral, pe o bucată generoasă de marmură sunt trecute numele monarhilor care au slujit în acest lăcaş de cult timp de șapte secole. După parcurgerea tuturor acestor detalii, o ultimă privire de ansamblu. Nu e greu în acest context să îți închipui atât pe Dante, cât şi pe Beatrice, participând la slujba duminicală, la fel ca în urmă cu 730 de ani. Aşa se încheie în acest (aparent) modest lăcaş de cult, un capitol de istorie. Alte şi alte suflete entuziaste îţi pândesc paşii la ieşire asteptând nerăbdătoare parcă, să eliberezi accesul pentru a le face loc să păşească grăbite înăuntru.


Intalnirea dintre Dante si Beatrice
Postum: Am descoperit această bisericuţă absolut întâmplător, într-o duminică de iunie. Pe lângă pereţii Bisericii, martor al emoţiei trăite atunci, este bunul meu prieten Aurelian Ionescu. Nu am studiat Dante până la scrierea acestui material, dar aveam o vagă idee referitoare la o poveste de dragoste neîmpărtăşită dintre “Poetul Divin” şi o oarecare “Beatrice”, despre a cărei existenţă credeam că nu mai există urme. Iată deci, că există urme. Mai mult decât atât, personal, cred că istoria a dorit în cele din urmă ca Dante şi Beatrice să fie împreună. Dacă veţi căuta pe Google “chiesa di Dante”, veţi primi ca sugestie, “chiesa di Dante e Beatrice”...




Un articol semnat de Radu A.P.






miercuri, 27 aprilie 2011

Misterele Aeroportului International din Denver





Aeroportul International din Denver, Colorado, USA, este, daca nu una din cele mai misterioase realizari ale arhitecturii vremurilor noastre, atunci cu siguranta una din cele mai controversate.  Despre misterele ce il inconjoara s-au scris carti si s-au realizat documentare.  Explicabile sau nu, cert e ca despre Denver International Airport (DIA) se vorbeste pe multe meridiane ale lumii, rezultand un efect cel putin speculabil din punct de vedere al marketingului, daca nu mai mult de atat.

Cu o suprafata de 137 kmp si o capacitate de 50 milioane pasageri pe an(http://flydenver.com) Aeroportul International  Denver (DEN in codul IATA) este cel mai mare aeroport al Statelor Unite si al treilea din lume dupa  King Fahd International Airport (Arabia Saudita) si Montréal-Mirabel International Airport (Canada). Este realizat dupa planurile biroului de arhitectura Fentress Architects, sub conducerea arhitectului american Curtiss Fentress. Geometria suprafetelor sale de fibra de sticla, sustinute de cabluri metalice, aminteste de peisajul specific Muntilor Stancosi americani.
    
Pana aici nimic misterios. Controversele sunt insa legate de decoratiunile cu o simbolistica bizara, total neobisnuita pentru un spatiu cu o asemenea functiune.  In marea majoritate a aeroporturilor lumii calatorul descopera spatii ale caror elemente decorative trateaza fie imagistica zborului, fie atractiile turistice sau elementele specifice din tara sau orasul respectiv – tratate, dupa caz, de o maniera artistica sau pur comerciala. In locul machetelor de avioane si al imaginilor cu stewardese zambitoare si elegante, Denver International ofera pasagerilor simboluri pagane, sculpturi bizare si picturi murale cu mesaj terifiant. 

Inca de la intrare te intampina un cal albastru cu ochi rosii, demonici, realizat din fibra de sticla. Sa ne amintim de pasajul biblic “si am privit, si am vazut iesind un cal vanat, iar pe el era un calaret ce se numea Moarte, si iadul venea in urma sa”. (Revelatii 6:4-8). Calul din Denver nu are calaret, dar de notat ca si-a ucis propriul creator (artistul Luis Jimenez a murit strivit de o bucata desprinsa din sculptura in timp ce lucra). Iar ceea ce “vine in urma” nu e cu nimic mai linistitor.
    
 In sala principala de asteptare a aeroportului, supranumita “The Great Hall” se afla ingropata o “capsula a timpului”, ce contine, potrivit site-ului oficial al aeroportului, elemente din cultura orasului Denver (suveniruri legate de echipa locala de base-ball, cultura amerindiana, etc). Placa de piatra sub care este ingropata capsula are insa gravate pe ea, fara niciun echivoc, cunoscuta emblema masonica, cu echerul si compasul cuprinzand intre bratele lor litera G. De retinut.
Aeroportul gazduieste si o serie de picturi murale oarecum, sa zicem, neortodoxe. In orice caz, nu genul de pictura pe care un pasager ar vrea sa o vada inainte de a calatori cu avionul. Sunt de fapt patru lucrari a caror tema, potrivit pictorului Leo Tanguma, ar fi armonia, pacea si natura. Cum spuneam, potrivit artistului. Pentru ca picturile infatiseaza de fapt imagini apocaliptice, cu o simbolistica si estetica  macabra, precum si imagini idilice, dintr-o lume vadit post-dezastru. Ele pot fi analizate in detaliu aici, si las la latidunea cititorului interpretarea povestii din spatele simbolurilor (sau identificarea lor).
   
 Misterele nu se opresc aici. Scrieri ciudate, intraductibile, si alte simboluri necunoscute de marea masa a calatorilor, reprezentari ale unor fenomene cosmice precum eclipsele impodobesc pavimentele din Denver International. Sculpturi infatisand garguie iesind din valize completeaza spectacolul. 

Intrebarile care se nasc ar fi : de ce ar fi un aeroport decorat in acest fel? Gaselnita de marketing, tertip de artist dornic de publicitate sau scop bine definit? Marturisesc ca citind despre DIA am devenit cel putin curios de a-l vizita, in eventualitatea in care as ajunge vreodata in Denver.  

Articol semnat, Arh. Aurelian Ionescu
De acelasi autor: IAR-80
Pe aceeasi tema: Mistere


sâmbătă, 5 martie 2011

Coperți din piele umană

.

Un volum infiorător! – La propriu.

Pasionații de lectură aflați în trecere prin Londra, pot să admire de astăzi un volum de poezii al autorului britanic John Milton, ale cărui coperți sunt acoperite de...piele umană. ”Învelitoarea” aparține autorului, acesta fiind condamnat la moarte in anul 1830 pentru uciderea soției sale, Grace.
.

.
Totuși volumele învelite în piele umană nu sunt chiar atât de rare precum s-ar putea crede. Cele mai recente sunt datate cu anul 1800, și erau chiar populare în perioada respectivă pe teritoriul Franței, cel puțin până la Revoluția Franceză. ”Donatorii” erau în cele mai multe cazuri condamnații din temnițele franceze.
.
Un expert în acest domeniu este bibliotecarul Universității din Berkley, Anthony Bliss. Acesta a declarat pentru National Geographic faptul că între rafturile celebrului ateneu al Californiei există astfel de volume.

FOTO: Westcountry Studies Library

.

sâmbătă, 26 februarie 2011

Un mit care nu ar trebui sa existe:

.
Harta imposibilă.


Una din hartile amiralului turc din secolul 16, Piri Reis, starneste controverse si poate da peste cap toata istoria umanitatii.

.
Concluziile savantilor – o harta facuta din avion sau alt aparat de zbor, o harta mai veche decat gheata care acopera Antarctica, o harta mai detaliata decat hartile tactice ale armatei americane, o harta pe care a folosit-o si Columb ca sa “descopere” America – o harta venita din adancurile istoriei umanitatii care ne poate schimba sistemele de valori sau istoria asa cum o stim.
 .          
Piri Reis a fost un faimos amiral turc din secolul saisprezece, care avea ca pasiune colectionarea de harti de navigatie vechi. Dupa o batalie pe mare, amiralul a capturat cativa marinari dusmani. Unul dintre ei, ca sa scape cu viata, s-a laudat ca a fost pilot in flota lui Columb pe parcursul celor trei voiaje ale acestuia in Lumea Noua. Piri Reis, intotdeauna in cautare de noi informatii, l-a intrebat pe om daca Columb a descoperit Lumea Noua din intamplare sau stia ca exista pamant peste ocean. Pilotul I-a raspuns ca acesta avea o harta, a carui copie o detine si el, si pe care I-a inmanat-o amiralului. Acesta, folosindu-se de ea si de colectia lui de harti antice, a desenat o harta a lumii in 1513. Aceasta este povestea hartii lui Piri Reis, mai mult sau mai putin romantata. Surprizele si semnele de intrebare de-abia acum incep.
.
.
      
In 1929, un grup de istorici, cercetand sectiunea haremului Palatului Topkapi din Istambul, au gasit aceasta harta intr-o gramada de moloz. Istoricii au fost uimiti cand au descoperit ca harta prezinta clar coasta de nord si de sud a continentului american. Si mai uimiti au fost sa descopere pe vechea harta facuta la 1513, continentul Antarctica, care nu a fost descoperita pana in 1818.
         
In 1953, un ofiter al marinei turce a trimis harta lui Piri Reis Inginerului sef al Oficiului Hidrografic Naval al Statelor Unite. Pentru a o cerceta, acesta i-a cerut ajutorul capitanului Arlington T. Mallerey, cu care mai colaborase, o autoritate in materie de harti antice. Raportand harta la cele existente, aceasta nu numai ca s-a dovedit a fi perfecta, dar chiar a mai adus corecturi hartilor moderne. De exemplu, pe harta lui Piri Reis, Groenlanda e reprezentata prin doua insule separate. Aceasta informatie a fost confirmata recent de un explorator polar francez, care a descoperit cu ajutorul sondelor ca sub stratul de gheata sunt intr-adevar doua insule. In Antarctica, prin acelasi procedeu s-a descoperit ca sub calota de gheata exista vaile si muntii descrisi de harta lui Piri Reis, deoarece harta reproduce nu numai conturul continentelor, ci da si indicatii topografice privind interiorul acestor continente. Lanturile muntoase, varfurile, insulele, fluviile si platourile sunt insemnate cu cea mai mare exactitate. 


Confirmand toate acestea si multe alte lucruri, cartografii Marinei Americane au ajuns la urmatoarele concluzii:
 
1. Columb a avut o harta in calatoria sa spre America, care arata coastele Yucatanului, Guatemalei, Americii de Sud pana la Stramtoarea Magellan si o mare parte a coastei Antarcticii.
 
2. Harta originala are cel putin 5.000 de ani, iar unele date arata ca poate chiar mai mult. Unele parti de uscat care apar pe harta sunt acoperite de gheturi de mii de ani.
 
3. Doar cartografi foarte experimentati din zilele noastre ar putea desena o harta cu un grad de acuratete atat de mare, si numai dintr-un avion.
          
Ca sa adanceasca misterul acestei harti, studii ale unor profesori ca Charles H. Hapgood sau Richard W. Strachan au aratat ca originalul hartii dupa care s-a inspirat Piri Reis a fost o fotografie aeriana de la o foarte mare inaltime, deoarece harta seamana perfect cu o fotografie a pamantului realizata din satelit, unde, datorita formei sferice a Pamantului, continentele situate mai departe de centrul imaginii “aluneca in jos” , la fel ca pe harta lui Piri Reis.
         


Capitanul Mallery sustine de asemenea ca harta nu se putea realiza decat dintr-un aparat de zbor, fiind prinse pe ea piscuri muntoase din nordul Canadei si din Alaska care nu erau trecute nici pe hartile strategice ale Armatei americane. Pe langa asta, adauga el, “stiau sa calculeze longitudinea, lucru pe care noi inca nu il stiam acum doua sute de ani”.
 .
Profesorul Charles H. Hapgood sustine ca deoarece calota glaciara a Antarcticii se presupune ca are 100 de milioane de ani, exista doua posibilitati asupra perioadei in care a fost facuta harta initiala: ori calota glaciara este de factura recenta, cateva mii sau zeci de mii de ani, ori originalul hartii a fost facut acum milioane de ani, cand inca omul nu exista. Aceste doua prezumtii sunt respinse de comunitatea stiintifica, deoarece fiecare dintre ele ar da peste cap tot ceea ce credem noi ca reprezinta istoria umanitatii, de aceea harta lui Piri Reis este considerata doar o curiozitate, printre multe altele care ne-ar schimba poate sistemele de valori sau istoria.

luni, 21 februarie 2011

Istoria, fără secrete...

.

”Ultima cină”  dezvelită de secrete


.
”Ultima cină” sau ”Cenaclul” este o pictură realizată in două straturi de tempera si ulei pe un suport gipsat. Aceasta masoară 8,80 x 4,60 metri si a fost realizată intre anii 1494 si 1497 de catre artistul fiorentin Leonardo da Vinci.
.

.
Această pictura este una dintre cele mai mari realizate de artist si singura pictură murală a acestuia care a rezistat până in zilele noastre. Această reprezentare imortalizează momentul imediat următor după ce Iisus afirmă ”Unul dintre voi mă va trăda.” Leonardo a reprezentat emoțiile, reacțiile și gesturile apostolilor prezenți la cină, după afirmarea acestui lucru de catre Iisus.
.

În realizarea acestei lucrări, Leonardo a decis să experimenteze o nouă tehnică, cea a culorilor pe ulei. Deși efectul imediat a utilizării acestei tehnici a fost admirația întregii comunități artistice a vremii, în timp, decizia artistului s-a dovedit a fi una pripită, deoarece, la nici două secole de la terminarea lucrării, aceasta se afla intr-o evidentă stare de degradare. Totuși trebuie menționat că la acest fapt a contribuit si umiditatea din încăperea in care este pictura.
.

.
Astăzi, cu ajutorul tehnicii, a fost posibilă restaurarea picturii așa cum nimeni nu a mai facut-o până acum. O să las imaginile să vorbească, dacă totuși aveți nelămuriri sau vreți sa vedeți mai bine un detaliu anume, puteți lăsa un comentariu.
































Imaginile sunt preluate din documentarul realizat de http://www.leonardo3.net/leonardo/home.htm

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Forta a 5-a a lui Einstein

 



Forta a 5-a a lui Einstein



1. Forta a 5-a, un subiect ultrasecret candva, dar cat mai mediatizat in ultimul timp, se refera, in special, la posibilitatea energetica de contracarare a acelui „vant” cosmic (afectare energetica, de asemenea) venit ca o rezultanta a interactiunilor sistemelor si corpurilor cosmice dominante si a celor inconjuratoare. Acest „vant” cosmic nu este altceva decat destinul energetic astral, dar, in consideratiile noastre, vom tine cont si de raportul realizat cu valoarea energetica a comportamentului structurilor noastre. Dupa cum vom vedea in cuprinsul lucrarii, orice interactiune structurala, in sensul cunoscut de noi, este o interactiune energetica prin campul fundamental, cu ajutorul codurilor energetice ale celor doua modalitati de afectare a retelei campului amintit, cu repercursiuni directe suportate si de retelele structurale angrenate, intrepatrunse campului fundamental.



Deci, destinul nu ar fi altceva decat comportarea energetica a structurilor noastre (incepand de la cel mai mic nivel structural… si „urmarind” angrenarea numai in anumite procese, datorita existentei unor limite energetice comportamentale la nivelul straturilor campului biostructural, limite determinate atat in cazul reincarnarilor, cat si in cazul unor eventuale energizari suplimentare, si care nu vor aparea pentru corpul chimic sau materie, unde se vor produce procese standard), afectata, obligatoriu, de interactiunea energetica a acelui „vant” cosmic oscilant si de acele rezultante energetice deja echilibrate (ale tuturor sistemelor cosmice si corpurilor cosmice inconjuratoare) ce includ componenta centrifugala suplimentara gravitationala (forta gravitovortex), neluata in considerare de fizica clasica [de asemenea, destinul total mai adauga o componenta, cea a “retururilor” energetice ale emisiilor inaintasilor genetici (ce au tiparul biostructural si codurile energetice ale emisiilor, asemanatoare) si a “retururilor” energetice proprii, componenta ce va “urmari” entitatea la care ne referim].



Acum apare acea noua interactiune energetica artificiala a fortei a 5-a, interactiune denumita astfel intr-un mod incorect. Orice comportare energetica a structurilor universale in campul fundamental este o interactiune la/prin forta a 5-a, forta a 5-a nefiind altceva decat campul fundamental (interactionarea campului fundamental, relatiile cu acesta pot completa mai bine notiunea). Acest camp fundamental va fi prezentat in capitolele urmatoare. Se va prezenta modul in care acesta s-a format, mecanismul de functionare, modul cum poate interactiona cu structurile (si invers) si de aici toate procesele si fenomenele ce se dezvolta (de la nivel microcosmos la nivel macrocosmos). Nimic din Univers nu este strain fortei a 5-a. Acest camp fundamental, cu alte cuvinte, controleaza totul... Prin el nici un proces nu este intamplator. Daca, pana la formarea campului fundamental, hazardul a avut o influenta oarecare, si aceasta in mod descrescator, din momentul formarii campului fundamental nimic nu (mai) este intamplator. Totul se interconditioneaza prin acest camp fundamental. Ca se numesc unde, campuri energetice, forte, toate au acelasi „substrat”, acela al „afectarilor” comportarii normale a campului fundamental. Afectarile pot fi cu rezultate opuse sau de acelasi tip pe cele trei dimensiuni de retea fundamentala (pe cele trei lanturi de retea tridimensionala „cubica”). Acest fenomen consta in sporirea sau diminuarea procesului vibratoriu al acestui „mecanism” coordonator de Univers, pe cele trei dimensiuni de retea, dupa raporturile „sporire-diminuare”: 3/0; 2/1; 1/2; 0/3.



Veti vedea in capitolele urmatoare modul de manifestare a codurilor energetice astfel create. Prin aceste coduri energetice (avand specifice: frecventa, lungimea de unda, amplitudinea felului de afectare a comportarii normale a retelei campului fundamental, amplitudine conditionata de valoarea afectarii in ceea ce priveste o marime de genul fortei, puterii sau impulsului afectarii si de diferenta de faza intre retelele structurale si fundamentale – la contact) pot „comunica” diferite procese, fenomene, diferite structuri. Revenind la acea „arma” mult mediatizata in ultima vreme, putem sa o denumim corect: „interactiune energetica prin forta a 5-a (prin campul fundamental) la destinul energetic, „programat” de influenta sistemelor cosmice superioare”. Cu alte cuvinte, „arma care schimba viitorul”. Aceasta arma putea deveni cea mai puternica in viziunea celor ce au auzit de ea. si au auzit destui...



2. Hitler credea ca acest concept poate avea un potential distructiv urias, motiv pentru care a ordonat echipei dr. von Bruning sa lucreze la o arma bazata pe forta a 5-a. De altfel, Hitler nu ocolea nici o posibiltate de a crea o superarma. Astfel, i s-a demonstrat cum poate fi eronata reperarea vizuala triangulara, printr-un experiment ce vroia sa testeze, daca exista, intr-adevar, forta a 5-a. Testul de reperare vizuala a fost realizat intre orasele Essen, Dresden, Ravensburg. Aceste trei localitati formau un triunghi echilateral necesar initierii activitatii fortei a 5-a. Dupa trei saptamani de cercetari intense, Dresden si Essen au fost bombardate de britanici si complet rase de pe fata pamantului, astfel incat contributia cercetarilor germane in acest domeniu a ramas neconcludenta. Studiile fortei a 5-a au fost in centrul atentiei militarilor americani si sovietici inca din perioada celui de-al doilea razboi mondial.


Americanii, initial, au testat doua triunghiuri (dispozitive de triangulatie vizuala): unul in Houston, celalalt la granita cu Canada. La un moment dat, nici americanii, nici rusii nu au reusit rezultate deosebite. A aparut ideea folosirii experimentului in spatiu cosmic. insa, pana la acest moment, trebuie sa amintim de tendinta Vaticanului de a obtine a 15-a formula - de baza - a fortei a 5-a si a codului ce s-a aflat in testamentul lui Einstein. intre timp si KGB a aflat despre scrisoarea lui Einstein catre Grossman despre cele 14 ecuatii si codificarea formulei de baza a fortei a 5-a. CIA experimenta deja pana in 1962, in Antarctica, pe teritoriul australian interactiunea energetica la forta a 5-a. Polii planetei ofera o mai „calma” experimentare energetica. Locul cel mai potrivit a fost oferit de Harold Holt, primul-ministru australian in acea perioada. La un moment dat, J.F. Kennedy afla de experimentele CIA si intrerupe totul, preluand documentatia. La scurt timp, Vaticanul avea aceste documente. Pe langa alte complicatii ale lui J.F.K. (programul sau avansat de cercetare spatiala punea in pericol explorarea Lunii si pe partea nevazuta, apoi, se insumasera multe alte date compromitatoare pentru administratia americana, privind anumite contacte cu civilizatii extraterestre, plus cazul Roswell), aceasta interventie va pune capat posibilitatii de a continua a presedintelui american. La fel vor pati Harold Hold si mai apoi Bobby Kennedy. Cererea Vaticanului pare indreptatita pe undeva (in afara faptului ca presedintele american era romano-catolic), deoarece implicarea in asa-zisul destin dat de Dumnezeu era o mare compromitere a activitatii bisericii, a sensului religiei. Daca ar fi fost numai aceasta... Acelasi fenomen se mai intampla, dar nu prin experimentarea fortei a 5-a din punct de vedere tehnologic, ce prin interactiuni energetice umane, in cazul noilor curente (desi unele nu prea noi) ideologice, religioase, filozofice, doctrinare, etc. ce vor inlocuirea conceptiilor religioase traditionale, crearea altei lumi, altui Univers...



Astfel, se poate pune problema multumirii cu destinul ca „predispozitie” energetica neinfluentata negativ, ducand la asa-zisa soarta, sau ar trebui incercata interventia in „predispozitia” energetica a destinului in mod tehnologic [deocamdata se cunosc „amplificatoare” de inalta frecventa ale fronturilor „+” magnetice „subtile”, deci nocive, si „amplificatoare” (pe baza de sisteme optice) a activitatii orgonice „ – ” (a bionilor plantelor captati in anumite incinte), folosite in scopuri medicale, spirituale…], sau interventia in mod energetic biologic, spiritual (care ar avea mai multe sanse spre pozitiv, insa „tarele” celor angrenati in acest proces, in acest moment, nu lasa multe sanse constructiei...).



3. Sa revenim la folosirea experimentului in spatiul cosmic. Cand Neil Armstrong a aselenizat in 1969, Mariner 6 era la mai putin de 5000 de kilometri distanta de planeta Marte. impreuna cu partile din Antarctica, aceste noi statii au devenit o parte a unor gigantice sisteme planetare triangulare, care se pozitioneaza in spatiu doar o data la 75 de ani (Luna, Pamant, Marte). sase luni mai tarziu, utilizand gigawati de energie s-a realizat un experiment timp de doua ore. Oamenii de stiinta americani au dovedit existenta fortei a 5-a. Prin aceste experimente de triangulatie in spatiu au aratat ca viziunea lui Einstein era corecta si ca cele patru forte coexista numai impreuna cu a cincea forta. Ceea ce credeau acei oameni de stiinta este ca orice schimbare a fortei a 5-a se transfera prin intermediul unor particule energizate, iar un flux de astfel de particule s-ar putea directiona pentru atingerea unor scopuri anume. Partial adevarat. Adevarul il veti cunoaste in urmatoarele capitole, dar nu este obligatoriu sa considerati aceasta ca atare. Relativitatea parerilor este foarte bine cunoscuta.



Sa revenim. Urmatorul pas a fost construirea unei arme. Aceasta arma care schimba viitorul, intr-adevar l-a schimbat. Dar nu a adus bunastare, fericire, sanatate... Nu a hranit sute de milioane de oameni muritori de foame, desi sumele investite puteau face aceasta. in alte cazuri, a avut de suferit si populatia nevinovata a zonei, neavertizata de noii „Dumnezei”. in toate cazurile au de suferit „cobaii” acestei arme, care nu sunt decat acele persoane special destinate sa o manevreze pe aceasta. Zona care contine sursa fiind cea afectata (in afara sursei), s-a luat o decizie de salvare relativa, de folosire a armei pe alte teritorii. De aceasta data, conform fizicii clasice, orice astfel de teritoriu va aduce dezechilibrari si echilibrari energetice in acelasi „sens” al manifestarii energetice (sens, care, in exprimarea noastra, are semnificatia de pozitiv sau negativ). Astfel, proprietatile undelor se aplica intocmai si in totalitate (reflexie, refractie, interferenta, dispersie, „difractie”, „absorbtie”, „polarizare”). insa, s-a neglijat un alt aspect, de aceasta data al fizicii universale, acela al comunicarii tuturor sistemelor intre ele prin reteaua campului fundamental, de altfel, aceeasi forta a 5-a.



Interactiunile prin forta a 5-a sunt mai penetrante decat celelalte interactiuni. Fiind o interventie suplimentara, va dezechilibra un „consens” energetic de sisteme, dar nu numai a celor din zona, ci si a celor invecinate prin transmiteri in lant. Aceste dezechilibrari se vor manifesta prin suprapuneri de fenomene, procese, peste cele ale destinului energetic normal si nu va fi decat o supraincarcare a destinului in sens negativ. Incoerenta energiilor, adeseori datorita diferentei de faza, frecventa, apoi, evolutiei energetice a structurilor si, permanent, fata de caracteristicile destinului energetic, constituie un important impediment in calea controlului experimentelor. Sensul pozitiv poate fi doar acela al introducerii bioenergiilor pozitive (pe care le cunoastem noi, deocamdata, in domeniul Alfa bioenergetic, apoi a bionilor) sau imitarea lor pe linie „tehnologica”. Energiile din acest domeniu sunt uniforme si continue privind comportamentul de transmitere si de repetabilitate, iar insumate, vor „cobori” plafonul energetic al vibratiei normale a fortei a 5-a (campului fundamental).


A nu se confunda activitatea electroencefalografica (activitate ),*electrica a creierului avand schimburi permanente de electroni si ioni graficul acesteia, cu acea afectare a retelei fortei a 5-a si reconsiderarea permanenta a energiilor (energii emise de structuri specializate pentru transformarea relatiilor electrice, electromagnetice in cele orgonice ale spiritului), privind amplitudinea lor fata de nivelul plafonului de vibratie fundamental (re)actualizat permanent. in consecinta, se va remarca o scadere a „amplitudinilor” proceselor (remarcata, in special, la cele negative) si o usoara descongestionare a lor, oferind posibilitati noi de constructie structurala („bruiaj” energetic mai mic) si, implicit, de procese, fenomene (pozitive). Structurile din zonele afectate de interactiunea suplimentara la forta a 5-a se vor incarca, pur si simplu, cu acel tip de energie (atat cat o permite modul de structurare). Aceasta datorita proprietatilor retelelor structurale (veti vedea in urmatoarele capitole) de a inmagazina o anumita „afectare”, deci, anumite valori ale afectarii corespunzatoare unui anumit cod energetic. in continuare, acel cod energetic imprimat in retelele structurale va fi repetat la fiecare vibratie a fiecarei retele structurale. Nu am intentionat sa dau prea multe amanunte in acest capitol, dar de la intentie pana la realizare este un drum lung... Sa revin la firul normal al prezentarii. Un prim test al interactionarii suplimentare la / prin forta a 5-a a fost in 1978 prin niste dispozitive proiectate de Mel, dar au fost putine observatii, care, de fapt, nu au demonstrat nimic.



4. In noiembrie 1979, 53 de americani au fost luati ostateci de un grup de studenti revolutionari, la ambasada SUA din Teheran. Un an mai tarziu, presedintele Jimmy Carter a lansat o campanie de pregatire a unor echipe antiteroriste numita „Escadrila Lumina Albastra”, pentru a elibera ostatecii. Operatiunea a esuat. S-a aterizat fortat la 200 de mile S-E de Teheran, dupa ce trei elicoptere au ramas fara combustibil. In acel moment misiunea era compromisa. In timp ce se realiza realimentarea cu combustibil pentru reluarea zborului, unul din elicoptere s-a ciocnit de un avion de transport, murind 85 de oameni. Supravietuitorii s-au retras dupa un esec incredibil al unei unitati echipate cu cel mai modern echipament militar, fara ca inamicul sa fi tras un foc. Se credea ca Iranul detine o arma mai puternica de interactiune prin forta a 5-a. Sunt rezerve In aceasta privinta... Aceasta datorita suficientei autoinducerii de fenomene negative.



In 1985 s-a testat o a doua generatie a dispozitivului lui Mel, mai redusa In dimensiuni si mai puternica. In America de Sud, la un moment dat, au ajuns doua dispozitive Mel. Primul dispozitiv, In septembrie 1985, a produs un cutremur de pamant cu efect catastrofal. In noiembrie 1985, al doilea dispozitiv a provocat o eruptie vulcanica. Daca primul caz a fost la New Mexico, al doilea a fost In Columbia. Urmatorul pas In dezvoltarea acestei arme a fost „Ochi de vultur”, care avea rolul de a detecta zonele terestre puternic interactionate prin forta a 5-a, plasandu-se pe o orbita geostationara. Testat In ianuarie 1986, tot In acelasi an trebuia dus la locul misiunii de o naveta „Challenger”. Se pare ca a avut ghinion. Rusii, In mai 1987, au Inceput sa testeze un dispozitiv cu numele de cod: BLOTNIK. Scopul acestuia era de a perturba sistemele sonarelor si radarelor de la sol ca si cum acestea ar suferi o defectiune. In timpul unui test, BLOTNIK a reusit sa scoata din functiune toate radarele de la sol timp de trei ore. Atunci, un pilot german a hotarat sa zboare Intr-un avion monoplan, monoloc, mii de kilometri In spatiul rasaritean, aterizand la Moscova, In Piata Rosie din Kremlin.



In iulie 1998, crucisatorul torpilor american VINCENT a fost blocat In Golful Persic. Capitanul a informat echipajul ca se va trage cu toata munitia si toti erau convinsi ca vor lovi un avion fighter F14 iranian. Dupa 10 minute, echipajul si-a dat seama ca au lovit un avion civil de calatori. Aparatura sofisticata de la bordul navei nu a reusit sa faca diferenta dintre un fighter F14 - TOMCAT iranian si un avion de calatori civil A300, de trei ori mai mare In dimensiuni.



In 1991, s-a construit o noua versiune a “Ochiului de vultur” si s-a testat cu prudenta. Pentru a evita alte catastrofe similare navetei Challenger, „Ochi de vultur nr. 2” a intrat In operatiune la Inceputul anului 1992. Acesta a fost In stare sa indice coordonatele valizei Mel In New Mexico, In zona centrala a orasului. Nu s-a stabilit daca “Ochi de vultur nr. 2” a fost sau nu cauza reactivarii dispozitivului Mel, dar aceasta a condus la o reactie de explozii In lant In tot orasul, producand mari pagube si suferinte. Deci, folosirea pe alt teritoriu a acestei interactiuni pare a fi, Intr-adevar, o arma. Dar aceasta pe fondul „necontrolarii” ei. Insuccesul, din punct de vedere al controlului, duce la Intrebarea fireasca, aceea a reusitei In dezlegarea codului lui Einstein. Sunt pareri care ar confirma reusita si, mai mult decat atat, se crede In existenta unui dispozitiv capabil sa controleze forta a 5-a, care poate intra In activitate In orice moment. Ar mai ramane de aflat si cum ar putea opera aceasta masinarie.



Ar mai fi de spus ca rusii au cautat alte cai de a afla codul lui Einstein (desi nu numai ei) si anume prin spargerea bancii Vaticanului In perioada anului 1978. Dar avand formula a 15-a si codul, aceasta nu era totul. Mai trebuia realizata decodificarea. Apoi, referitor la experimentari, acestea au fost mult mai multe, printre care cel din Iran, asemanator celui cu elicopterele, cam prin perioada anului 1996. De data aceasta au fost trei F-117. Acelasi rezultat.



5. Avioanele F-117, „invizibile” prin radar, folosesc In constructie principiul geometric (referitor la interceptarea, reflexia energiilor, undelor, prin reteaua fundamentala), conform caruia un numar limitat de suprafete (plane), raportat la o infinitate de posibilitati de receptionare prin reteaua fundamentala (mai precis, tinzand spre infinit), va contura posibilitati de interceptare, tinzand spre zero, iar un corp fara suprafete plane, deci, tinzand spre o infinitate de suprafete, raportate la o infinitate de posibilitati de transmitere energetica prin reteaua fundamentala, va crea posibilitati de interceptare egale cu Intregul (egale cu 1). Suprafetele plane (limitate la numar), lasa reflexiile libere.



Avioanele cu forme rotunjite sau neregulate creeaza reflexii repetate (ale undelor initiale incidente), ceea ce determina, cu siguranta, si Intoarcerea unor componente electromagnetice, spre sursa radar. La acest principiu geometric se adauga folosirea unui strat special de vopsea cu proprietati de absorbtie energetica, dar, autorul crede ca ar fi fost posibil sa se foloseasca un procedeu de anulare a transmiterilor energetice (a codurilor energetice) radar (sau chiar ale structurii In cauza), adica, de folosire a unor coduri contrare de manifestare energetica (suplimentare), care sa echilibreze prin reteaua fundamentala manifestarea energetica transmisa (de exemplu, unde antielectromagnetice, pentru cele electromagnetice), aceasta producandu-se In faza de vibratie materiala, care este si faza complexului F-117. Pe principiul „invers” al manifestarilor radar, se poate construi un alt radar ce poate intercepta manifestarile contrare, deci, cele ce ajuta avioanele F-117 sa devina invizibile (daca acestea, Intr-adevar, folosesc si procedeul energetic si daca se realizeaza scapari ale emisiei suplimentare, rezultate dintr-un eventual surplus fata de emisiile radar).



In cazul modificarii fazei de vibratie a complexului F-117, se va realiza trecerea - mai departe - a undelor radar, (deci) neinteractionate. Apoi, de la experimentarile legate de interactionarile destinului energetic (a componentelor acestuia, cantitativ sau calitativ-selectiv) si pana la crearea unor „anestezice” pentru transmiterile energetice radar (oricare ar fi acestea), nu mai ramane decat un pas. Totul se bazeaza pe „jocul” combinatiilor ce se pot crea, prin interactionarile de coduri energetice sau pe aderenta la faza de vibratie.



F-117, ce s-a prabusit, si cutremurul de 6,6 grade pe scara Richter, au fost In acelasi timp produse si In perioada conflictului din Kosovo, dar aceasta nu Inseamna ca, oriunde cade un F-117 si se produce un cutremur (cutremurul de 5,8 grade - pe scara Richter - de la Kabul, ramanand, totusi, „dubios”), s-a folosit deja interactiunea la forta a 5-a. Acest fapt, luat In considerare, ne-ar duce cu gandul la tot felul de interactionari In conflicte, sau chiar la crearea de conflicte. Astfel, In cazul Romaniei, ne-am putea gandi ca, pe langa alte interventii de alta natura, s-ar fi putut influenta masele pentru realizarea Revolutiei. Dar cum Nostradamus a transmis date despre Revolutie, rezulta ca si unele astfel de interactionari pot fi incluse In destin. Destinul este relatia Intre predispozitia energetica astrala si tipul structurarilor (In cazul corpurilor moarte) sau predispozitia genetica (In cazul fiintelor; Terra fiind un experiment al reIncarnarilor sau reconditionarilor spiritului, acestea din urma aduc noi interactionari In relatia cu predispozitia energetica astrala, mergandu-se spre o dirijare a afinitatilor energetice si a celor ce sunt implicate de catre acestea), iar soarta este rezultatul final al trairii, al producerii prezentului (luat ca notiune).



6. In Marea Britanie, o persoana cunoscuta (din lumea stiintei), dintr-o perioada nu prea departata de cea a zilelor noastre, verifica ceea ce Ii spun astrele …si nu numai (horoscopul plus clarviziune), printr-un cunoscut astrolog si clarvazator. Acesta, cu oarecare retinere, Ii spune ziua si ora, luna, anul cand va muri trasnit In casa. Persoana In cauza considera necesar sa mai consulte un astrolog sau/si clarvazator. Daca primul a fost la Londra, se deplaseaza Intr-o alta localitate, tot la cineva renumit. Acelasi lucru Il obtine si la al doilea. Dar si la al treilea, dintr-o alta localitate (preferat pe aceleasi criterii). Celui de-al doilea si celui de-al treilea nu le-a spus nimic, din ce aflase la primul. Fiind un om care stia sa aprecieze lucid importanta si veridicitatea situatiei, mai Intai s-a resemnat. Apoi, a consolidat beciul dupa principiile protectiei Impotriva descarcarilor electrice. Intr-o perioada urmatoare a luat legatura cu un preot.


Acesta l-a Indemnat la credinta, singura care ar fi putut face ceva. Asa ca, ziua respectiva a venit, dar persoana In cauza nu a vrut sa foloseasca beciul, care era amenajat special Impotriva amintitelor descarcari electrice. Vremea, Intr-adevar, era cea anuntata prin prezicere. Locul ales a fost sub un acoperis al unei magazii vecine casei cu pricina, stand pe un scaun. La ora prezisa, natura, Universul si-a facut datoria: casa a fost trasnita. Energiile degajate prin credinta, In timpul rugaciunilor, l-au ajutat pe acel om sa scape interactiunii destinului energetic, a acelui „vant cosmic” energetic. Deci, un cod energetic supli-mentar, anuleaza puterea de interactiune energetica (vibratorie) a destinului energetic. Aceasta ar fi o cale de aflare a ceea ce este si a ceea ce nu este inclus In destin. S-ar mai putea recunoaste acestea In unele semne sau forme pe care tiparul nostru genetic (celular si de camp biostructural), In interactiune cu configuratia energetica cosmica, cu rezultanta sa In/la locul nasterii, le contureaza In structura noastra (celulara sau de camp biostructural).



Ar mai fi modalitati, poate mai complicate, dar acestea nu-si au locul si momentul In acest capitol, ci Intr-unul din urmatoarele. De asemenea, multe alte procese neexplicate de stiinta pana acum Isi gasesc explicatia prin introducerea In „calcul” a fortei a 5-a, a modului In care se pot produce interactionari, procese, prin aceasta „matrice” universala, dar, In acelasi timp, si Intretinatoare de procese, de structuri. Fizica clasica nu a realizat decat fragmente fara verigi de legatura Intre fenomenele ei, care, oricand, pot fi date peste cap de o noua valoare energetica, atunci cand iese din starea „latenta” structura dominanta si creatoare de Univers, structura Intretinatoare de miscare organizata si controlata, de ordine, In general. Modificarile energetice se transmit tot prin aceasta structura, In momentul transmiterii parasindu-se starea normala energetica, considerata „latenta” datorita uniformitatii si continuitatii fenomenului vibratoriu.



Avand o masa de peste 99,9 % din masa Universului, este opera unei legi comportamentale a unui singur fel de constituire structurala universala (prezent, atat Intr-un nucleu primordial supercondensat, deci, fara spatii libere „specifice” vidului absolut, cat si, mai apoi, In particulele initiale rezultate dupa „dispersarea initiala” ce vor forma lanturile retelei tridimensionale cubice fundamentale, iar, In final, si In particulele initiale ale lanturilor de retea structurala Intalnita la componentele materiale si antimateriale), dar cu proprietati ce pot da Intelesul „divinului ce a existat dintotdeauna”.



7. Aceasta „lege” pare a fi cea care „a fost la Inceput”.



Lucrarea de fata va prezenta si evolutia materiei (a formelor de structurare universala, In ansamblu), dar si a formelor ce vor putea prelua, Inmagazina si amplifica fenomenul energetic (pana la cele mai complexe „Infatisari”...), care, in varianta respectarii Intocmai a legilor si principiilor universale, vor putea deveni ele insele creatoare si Intretinatoare de Univers.



Ar mai fi de adaugat proprietatile de unda ale interactiunilor experimentate prin forta a 5-a. Acestea ar fi, In principiu, energii de Inalta frecventa, amplificate, cu manifestare „+” (de sporire a vibratiei fundamentale) pentru efectele negative, si cu manifestare „ – ” (de diminuare a vibratiei fundamentale) pentru efectele benefice… Apoi, uniformitatea codului energetic, coerenta energiilor [pe vibratii sau pe timpul unei singure vibratii (fazele vibratiei fundamentale manifestate/interactionate de energii)], amplitudinile/intensitatile In raport cu remodelarea continua a plafonului de vibratie al campului fundamental (toate acestea din nou raportate la codurile energetice ale structurilor si ale destinului energetic) sunt cateva din cele mai importante caracteristici ale transmiterilor energetice ce se pot folosi In interactionarea fortei a cincea.



Dar acest subiect va fi preluat Intr-un capitol urmator. De remarcat faptul ca fizica clasica are contributii foarte valoroase In a aduce o orientare clara matematica, geometrica sau algebrica, Insa, la nivelurile subcuantice, matematica devine inoperanta. Aici, probabilitatile sunt baza, dar, fenomenele energetice fiind foarte precise in zonele sau straturile de interactionare prin reteaua fundamentala, nu se vor depasi niciodata limitele standard, decat daca va surveni o valoare energetica straina (a altui proces) prin aceasta retea fundamentala, care, daca este compatibila privind codul energetic, va interactiona. De la nivel atom In sus, lucrurile se mai clarifica.



Forta a 5-a are doua componente [de fapt, acestea ar putea fi considerate (si) ca doua forte diferite], una activa si una pasiva. Cea activa se refera la forta suplimentara centrifugala gravitationala (asa-zisa forta „gravitovortex”), la nivel galactic, care, fata de forta gravitationala clasica a lui Newton, va interveni (si) cu o forta compensatorie intra-sistem (datorita activitatii generale galactice...; formula 14**). FN (forta gravitationala clasica a lui Newton) = k / r2. FV = F5' = forta gravitovortex = componenta activa. F5' = k / r3 (formula 14*). Componenta pasiva (arbitrul comportarilor energetice universale) este manifestata de doua reprize ale radiatiei termice de fond [una dintre ele, manifestarea C sau, mai precis, manifestarea Intarzietoare a comportarii C, peste comportarea D este interceptata/receptionata de noi („observatorii”/receptorii materiali de pe Terra) ca avand 2,84ºK; cealalta repriza, A, se manifesta In/pentru antimateria din centrele galactice, „gaurile-negre”] si doua reprize ale radiatiei neutrinice de fond (una, D, interceptata de noi cu 2ºK; cealalta, B, se manifesta In/pentru antimateria din centrele galactice, „gaurile-negre”). Intre comportarile A,B, respectiv C,D ale unei singure vibratii universale exista o pauza energetica, In/pe care se transmit energiile/informatiile cu viteza mai mare decat „c”. „Arma care schimba viitorul” se refera la emiterea de energii negative (fronturi magnetice „+”) de Inalta frecventa, schimband, In zona, contributia fluctuatiilor energetice (ciclice) ale „cosmosului” [atat In faza manifestarii materiei, cat si, prin modalitati de amplificare si „Intarziere” (cu ajutorul unor sisteme optice), In fazele specifice comportarii straturilor subtile ale spiritului...]. Astfel, va fi o interventie energetica prin componenta pasiva, la componenta activa conectata cu fluctuatiile energetice datorate evolutiilor ciclice ale sistemelor/corpurilor cosmice (deci, cu destinul energetic astral). Aceasta, deoarece s-au produs (prin aparatura/interventia amintita...), atat cutremure, eruptii vulcanice (destabilizandu-se relatiile energetice prestabilite ale Terrei, interioare si cele cu sistemele exterioare dominante), cat si destabilizari ale „vietii” oamenilor, ale cursului normal al fenomenelor sociale...



Teoria M = fizica noua traiasca cuantica si asa se schimba tot



Teoria M este o teorie supersimetrica care este consistenta intr-un spatiu cu unsprezece dimensiuni. Limita de energii joase a Teoriei M este Supergravitatia unsprezece-dimensionala.



Teoria M este cea mai recenta versiune a teoriei corzilor din anul 2008. Conform vechii teorii, sase din cele zece dimensiuni sunt „infasurate”, noi putand observa doar universul 4-dimensional cu care suntem obisnuiti. Aceste extradimensiuni sunt „stranse” intr-o regiune a spatiului (spatiul Calabi-Yau), prea mica pentru a putea fi observabila. Teoria M vine cu ceva in plus: unele din aceste dimensiuni ar putea fi foarte mari, chiar infinite.



De la atom pana la Big Bang si Multivers



in anii 1920 fizicienii descopera particulele elementare si cerceteaza proprietatile acestora. Electronii insa le rezerva o surpriza: „Cand cineva studiaza proprietatile atomilor descopera ca realitatea este mai stranie decat si-ar fi inchipuit oricine. Particulele au intr-adevar posibilitatea, intr-un anumit sens, de a se afla simultan in mai multe locuri.” (cf. Alan Guth, profesor la Institutul de Tehnologie al (statului) Massachusetts) (MIT) din Cambridge, Massachusetts, SUA. Aceasta inseamna ca particulele nu exista doar in universul nostru, ci apar si in alte universuri paralele cu al nostru. Alan Guth explica: „in esenta, tot ceea ce se poate intampla se intampla intr-una dintre alternative, ceea ce inseamna ca suprapus peste universul cunoscut exista un univers alternativ, unde Al Gore este presedinte si Elvis Presley este inca in viata.”



Teoria corzilor (stringurilor)



Cu fiecare concluzie fizicienii s-au apropiat tot mai mult de momentul crearii "teoriei tuturor lucrurilor", teorie care incearca sa explice existenta intregului univers, in mic si mare. Albert Einstein a lasat aceasta cautare succesorilor sai, ea fiind de fapt miezul cercetarilor tuturor fizicienilor. Anii 1980 aduc o schimbare radicala, asa cum afirma Burt Ovrut, profesor la Universitatea Statului Pennsylvania din University Park, Pennsylvania, USA: „inca de cand a luat nastere fizica s-a crezut ca materia este facuta din particule. Acum ne-am schimbat acest punct de vedere. Acum credem ca materia este facuta din corzi mici.” Asa a aparut teoria stringurilor, care spune ca particulele sunt de fapt corzi mici invizibile, din care emana materia precum muzica din corzi: „Daca o ciupesti (coarda) intr-un anumit fel, obtii o frecventa anume, dar daca o ciupesti in alt fel, poti obtine mai multe frecvente, asa ai note diferite.”(Burt Ovrut). Michio Kaku, profesor la City University din orasul New York, spune ca „universul este o simfonie, iar legile fizicii sunt armonii ale unei super-corzi.”



Singularitate



Pentru ca "teoria stringurilor" sa devina "teoria tuturor lucrurilor existente in univers", ea trebuia sa explice nasterea universului, adica momentul la care s-a produs Big Bangul. Timp de zece ani fizicienii au cercetat posibilitatea celor doua teorii de a se explica una pe alta, de a se completa. Rezultatele insa au fost dezastruoase, iar curand teoriile au fost aproape de autodistruge reciproca. Cercetatorii Big Bangului au ajuns prin extrapolare din ce in ce mai aproape de momentul crucial: mai intai mai aproape cu un miliard de ani, apoi la momentul formarii primilor atomi, apoi cand universul avea numai cateva sute de mii de ani, si pana la urma la momentul cand universul numara doar cateva secunde de existenta. Aici fizicienii s-au confruntat cu o dificultate majora: „Problema fundamentala a cosmologiei este ca legile fizicii, asa cum sunt ele cunoscute, sunt anulate in momentul Big Bangului. Unii spun, ce e rau in asta, ce e rau daca legile fizice se prabusesc? Totusi, pentru un fizician aceasta este un dezastru. Toata viata ne-am dedicat faptului ca universul se supune unor legi cunoscute, legi care pot fi transcrise in limbajul matematicii, dar aici avem miezul universului insusi, o piesa care insa lipseste si care transcende legile fizice.” (cf. Michio Kaku). Momentul Big Bangului mai este cunoscut si sub numele de singularitate cosmica („cosmic singularity”), adica locul unde ecuatiile isi pierd sensul.



Cinci teorii ale stringurilor Nici "teoria stringurilor" („corzilor”) nu a avut o soarta mai buna: din ce in ce mai multi cercetatori lucrau la ea, dar se intampla un lucru curios. Fizicienii au gasit o a doua versiune la teoria initiala, apoi a treia si in curand aveau sa vorbeasca chiar despre cinci teorii diferite ale "stringurilor". A devenit limpede ca nu acestea erau mult-cautata "teorie a tuturor lucrurilor", si ca nu aveau sa dea nici o solutie problemelor nerezolvate. Chiar cand comunitatea oamenilor de stiinta se pregatea sa dea uitarii teoria stringurilor cu tot cu cele cinci versiuni ale ei, a aparut o alta idee: super-gravitatia („super gravity”), notiune impusa discutiilor de catre Michael Duff, profesor la Universitatea din Michigan, Ohio, SUA.



Supergravitatia Supergravitatia se asemana foarte mult cu teoria stringurilor: „in mod normal credem ca traim intr-o lume tridimensionala. Ne putem misca in trei directii: la dreapta sau la stanga, sus sau jos, inainte sau inapoi, dar fizicienilor le place sa adauge alte dimensiuni. Einstein a propus ca timpul sa fie a patra dimensiune. Apoi altcineva a propus a cincia si apoi a sasea. si numarul a continuat sa creasca. Dimensiunile aditionale sunt spatii in univers pe care nu le putem percepe (direct). Majoritatea sunt microscopice, dar cercetatorii erau convinsi ca acestea exista.” (cf. Michael Duff). Conform teoriei stringurilor exista 10 dimensiuni: 9 dimensiuni spatiale si una temporala. Teoria supergravitatiei insa enumera 11 dimensiuni. Putini erau cei care credeau in ele si le promovau, fiind desconsiderati de comunitatea cercetatorilor care reconsiderau universul pornind de la cadrul oferit de teoria stringurilor: doar coarde care vibreaza.



Teoria M Supergravitatia a avut insa ocazia sa-si ia revansa cand fizicienii au incercat sa salveze teoria stringurilor: ei au adaugat a 11-a dimensiune la cele 10, iar rezultatul a fost unul surprinzator. Cele cinci versiuni ale teoriei, aflate in competitie unele cu celelalte, s-au dovedit a fi variante ale aceleiasi teorii fundamentale care incepea din nou sa aiba sens. Odata cu adaugarea celei de-a 11-a dimensiuni, teoria s-a transformat astfel: stringurile, despre care se presupunea ca stau la baza materiei din univers, s-au extins si s-au combinat. Concluzia extraordinara a fost aceea ca toata materia din univers era conectata la o singura structura imensa, numita membrana. Aceasta noua teorie a primit numele "Teoria M", de la cuvantul "membrana", si a impulsionat din nou cautarea explicatiei pentru toate lucrurile din univers. Ce se stie insa despre a 11-a dimensiune? S-a descoperit repede ca ea se lungeste la infinit, dar este foarte mica in latime, mai precis ea masoara un milimetru impartit la un 1 urmat de 20 de zerouri, dupa cum spune Burt Ovrut. Universul nostru membrana pluteste in acest spatiu misterios. Dar curand dupa emiterea teoriei M a aparut iarasi o noua idee, aceea ca la capatul opus al dimensiunii 11 se afla un alt "univers-membrana", care pulseaza.



Gravitatia



Cea care a deschis calea catre aceasta idee noua a fost Lisa Randall de la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts, SUA, plecand de la gravitatie: „Forta gravitationala este foarte slaba in comparatie cu celelalte forte. Daca te uiti in jur, spui ca gravitatia nu pare atat de slaba, dar daca stai sa te gandest,i intregul Pamant trage de tine si totusi poti sa ridici lucruri de pe sol.” Lisa Randall explica aceasta ciudatenie prin prezenta dimensiunilor aditionale: gravitatia este la fel de puternica ca si celelalte forte (de exemplu: desi gravitatia actioneaza asupra unui simplu ac, ajunge sa actionam si noi asupra acului cu un magnet mic (de acela care se lipeste pe frigider pentru a fixa biletele); atunci forta magnetica invinge forta gravitationala va), doar ca ea se scurge in aceste dimensiuni pe care nu le putem observa. Ecuatia insa nu functioneaza din aceasta perspectiva. La auzul ideii ca s-ar putea sa existe alta membrana in dimensiunea 11, Randall a schimbat perspectiva asupra problemei gravitatiei si a gasit o alta solutie: gravitatia nu se scurgea din universul nostru spre alte dimensiuni, ci invers, din alte dimensiuni in universul nostru. si astfel s-a ajuns la o notiune mult timp ocolita de comunitatea stiintifica: universurile paralele.



Universuri paralele



intr-o clipa cercetatorii au fost cuprinsi de frenezia "universurilor paralele" existente in a 11-a dimensiune, care pareau sa rezolve probleme vechi de secole. Iata cum arata aceste universuri paralele: fizicienii spun ca ele variaza in forme (de la binecunoscuta doughnut - gogoasa cu gaura la mijloc, pana la „coli de hartie”), dimensiuni si caracteristici: „intr-un alt univers protonul poate sa fie instabil, caz in care atomii se pot dizolva, iar ADN-ul nu se poate forma si astfel in aceste universuri nu poate exista viata inteligenta. Poate ca exista o lume de electroni si electricitate, poate un univers de fulgere si neutrini, dar fara materie stabila.” (cf. Michio Kaku). Dar daca doar intr-o fractiune din aceste universuri se dezvolta viata, vom avea un numar infinit de universuri paralele in care traiesc civilizatii.




Big Bang



Cercetatorii au ajuns iarasi la incercarea de a explica singularitatea ce a precedat Big Bangul, de data aceasta cu ajutorul teoriei M. in anul 2001 aceasta a suferit o transformare din partea lui Burt Ovrut. Desi pana atunci se credea ca a 11-a dimensiune este un loc pasnic in care universurile-membrana plutesc linistit, Burt Ovrut spune ca de fapt „Universurile se misca prin dimensiunea 11 ca niste valuri imense puternice.” El mai spune ca nu este atat de mult loc pentru toate universurile, asa ca daca ele se misca, atunci exista posibilitatea ca ele sa se loveasca unele de celelalte. De fapt, ele ori se departeaza unul de celalalt, ori se lovesc. Urmatoarea intrebare logica este ce se intampla cand universurile paralele se ciocnesc? Raspunsul este dat de astronomul Neil Turok: consecinta intalnirii a doua universuri paralele este un Big Bang. Universul nostru are insa in unele locuri concentrari de materie: stele, galaxii, quasari si alte aglomerari. Acestea se explica tot prin universurile paralele. Neil Turok afirma ca acestea se misca precum valurile si, tot ca valurile, suprafata lor nu este plana, ci se unduieste. Astfel, cand universurile paralele se lovesc, ele nu se lovesc uniform pe toata suprafata si concomitent, ci in puncte diferite si la momente diferite in timp. Asa se explica nasterea universului in forma pe care o cunoastem noi, cu ajutorul teoriei M.



Universuri multiple




Cea mai recenta notiune introdusa de cercetatori este cea a universului multiplu - in engleza: „multiverse” ("multivers"). Acesta „ar putea contine un numar infinit de universuri, fiecare cu legi diferite ale fizicii. Probabil ca in fiecare moment au loc Big Banguri. Universul nostru coexista cu alte membrane, alte universuri care sunt de asemenea in expansiune. S-ar putea ca universul nostru sa nu fie decat un balon plutind intr-un ocean de alte baloane.” (cf. Michio Kaku).

Fizicienii mai fac inca un pas inainte si isi propun sa creeze un univers nou in laborator. Alan Guth presupune ca momentul in care vom crea universuri in pivnita casei nu este chiar atat de departe si de neconceput, iar procesul nu ar pune in pericol propriul univers in care traim.





fizica si sanatatea noastra care atarna de un fir de par



Daca ati fost obligati sa constatati pe propria piele ca un anumit medicament sau tratament prescris de medic, in loc sa va redea sanatatea, va face rau, atunci fie reveniti la medic, pentru a va schimba tratamentul, fie… schimbati medicul. Medicina actuala, cu toate realizarile ei, se confrunta inca cu „eterna variabila si necunoscuta”, adica modul diferit in care actioneaza un medicament asupra unor persoane cu acelasi diagnostic; cele mai multe se vindeca, insa unele se imbolnavesc mai tare. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), bolile provocate de medicatiile prescrise sau luate la voia intamplarii ocupa locul al patrulea pe scara mortalitatii, dupa bolile cardiovasculare, cele cancerigene si accidentele rutiere.


intre atatea medicamente cu mod asemanator de actiune, de unde sa stie in mod sigur medicul care este cel mai indicat in cazul unui pacient si care-i va folosi altuia? Cum se poate elimina „eterna variabila si necunoscuta”, facand sa dispara situatiile in care, la primirea retetei, medicul va spune: „incercati dumneavoastra acest tratament si daca vedeti ca nu va face bine, reveniti sa vi-l schimb”.


Aparatul de diagnosticare si masurare a sarcinilor electromagnetice ale oamenilor, medicamentelor, legumelor, fructelor, apelor termale, minerale, etc., realizeaza o analiza genetica energetico-informationala.


si daca cuvantul „analiza” va trimite imediat cu gandul la dureroasa intepatura si la prelevarea de sange, puteti rasufla usurati: pentru o analiza completa este nevoie doar de… un fir de par! Autorul aparatului, fiind un cunoscator al medicinii traditionale chineze, a considerat intotdeauna ca exista indivizi bolnavi si nu boli, fapt ce l-a ajutat sa realizeze acest aparat.


Atat materia vie cat si cea amorfa contin un camp electrocinetic propriu, care poate fi masurat cu anumite aparate si a carei marime se exprima in metri. Acest camp defineste un camp informational, specific fiecarei persoane, determinat de un organ mai slab functional din organism, mostenit genetic, care ne caracterizeaza toata viata, fiind cauza tuturor bolilor de care vom putea suferi pe parcursul vietii (exceptand, bineinteles, infestarile cu virusi).


Aparatul a reusit sa decodifice banca de date a fiecarui individ, reusind sa grupeze pe pacienti in cinci grupe, in functie de sarcina lor energetica.


Sarcina energetica defineste organul patologic cauzal si este cuprinsa intre 5 metri liniari pentru cei care fac parte din grupa Inima – intestin subtire, pana la 6,20 metri liniari pentru cei care apartin grupei Plaman – intestin gros.


Sarcina energetica este o constanta cu care ne nastem. Ea reprezinta codul energo-genetico-informational al fiecaruia dintre noi, pe care l-am mostenit de regula din partea unuia dintre parinti.



Campul energetic informational al fiecarui individ este legat de asimetria structurala a macromoleculelor proteice. Aceasta asimetrie structurala genereaza o asimetrie electrica si magnetica ce constituie reactivitatea energetica a structurilor vii. Edificiul structural al tuturor fiintelor umane cuprinde 20-24 de aminoacizi, diversitatea de forme fiind data de succesiunea diferita a acestor aminoacizi in structura proteinelor, diferenta dictata de codul genetic inscris la toate vietuitoarele in ADN-ul din nucleul celular. Aparatul a reusit sa decodifice banca de date a fiecarui individ, reusind sa stabileasca sarcina energetica proprie fiecarei persoane. S-a ales pentru efectuarea analizei firul de par, deoarece acesta prezinta mai multe avantaje. in primul rand, in firul de par se afla inscris codul genetico-energetic personal. Apoi este o analiza nedureroasa si nu in ultimul rand, pentru ca se foloseste in faza initiala a analizei o solutie speciala, costisitoare, iar prin folosirea firului de par se obtine cel mai bun randament de analizare a acestei solutii, deci scade costul analizei. Asta nu inseamna ca o persoana complet lipsita de par nu poate efectua aceasta analiza. in lipsa firului de par se pot folosi si bucati mici de tesut uman. Sarcina energetica este o constanta cu care ne nastem, deci nu poate fi modificata (numai prin tehnici subtile – meditatii/transa – temporar, se poate amplifica valoarea sarcinii energetice). Conditia ca un tratament (alopat sau naturist) sa fie benefic este sa aiba o valoare energetica superioara celei a pacientului.



S-a masurat si valoarea sarcinii energetice a sute de medicamente uzuale si plante medicinale si s-a realizat un nomenclator in care s-a trecut valoarea energetica a medicamentelor in raport cu codul energo-genetic al pacientilor; prin semnele „+” , „-” si „0” se deduce daca un medicament creste energia vitala a pacientului, fiindu-i benefic, sau ii scade aceasta energie, daunandu-i.


si atunci, cunoscandu-va valoarea campului energetic, tinand cont ca medicamentul prescris trebuie sa aiba o valoare energetica superioara, medicul va va putea prescrie, consultand nomenclatorul, exact medicamentele care va sunt benefice.


Sa luam banalul „Antinevralgic”. Acesta are o sarcina energetica de 5,9 m. Ori oamenii se impart in cinci grupe energetice: 5,0, 5,6, 5,8, 6,0, si 6,2 m. si atunci, celor din primele trei grupe le va fi benefic, iar celor care au o valoare de 6,0 sau 6,2 m le va dauna.


Ganditi-va la cate probleme se iveau in cadrul practicilor chirurgicale ce necesitau transfuzii de sange inainte de a se realiza ca exista patru grupe sanguine distincte si cat de simpla si banala ni se pare acum determinarea grupei sanguine.


Se doreste ca fiecare individ sa aiba inscris in carnetul de sanatate, pe langa grupa sanguina, valoarea sarcinii energetice, precum si organul patologic cazual, iar fiecare medicament va avea inclus in prospect anuntul: „Sarcina energetica X m”.


Cine stie, poate peste cativa ani, fiecare produs alimentar va avea trecute pe eticheta, pe langa deja obligatoriile „E-uri” si valoarea sarcinii energetice. si atunci vom putea decide singuri daca consumam sau nu un anumit produs, in functie de propria noastra constanta.


Aparatul indica organul patologic cauzal, parintele de la care a fost mostenit, organul patologic cauzal al celuilalt parinte, lungimea sarcinii energetice proprii, profilul psihologic, problemele de sanatate cu care se poate confrunta pacientul de-a lungul vietii. De asemenea, indica si tratamentul naturist individual valabil, constand in reflexoterapie, presopunctura, psihoterapie, fitoterapie, hidroterapie, in functie de specificul pacientului.


Pentru pregatirea firului de par (degresarea, eliminarea factorilor poluanti ajunsi din mediul ambiant pe par, eliminarea urmelor de vopsea si fixativ, care contin substante ce ar putea influenta negativ rezultatul analizei), se foloseste o solutie chimica speciala, pe care o prepara o fabrica din Germania. Un litru de substanta costa 1500 euro si se pot efectua cu el maximum 100 analize.


Practic, in 15-20 de minute aveti printata la imprimanta atat analiza propriu-zisa, cat si schema de tratament individuala recomandata. Cu ajutorul aparatului se pot stabili randamentul energetic si durata de rezistenta in joc, la un moment dat, al sportivilor, indicandu-se si tratamentul individual pentru fiecare sportiv, pentru ca performanta sa atinga cote maxime. Ganditi-va ce avantaje prezinta pentru un antrenor posibilitatea de a sti precis ca azi il poate folosi pe X la un randament de 90% din valoarea sa timp de 70 de minute, pe Y timp de 120 de minute la un randament de 70%, s.a.m.d.


La o analiza genetico-informationala intr-un caz de omucidere, psihologul Politiei din Brasov a ramas surprins cand a vazut ca profilele psihologice ale agresorului si victimei, stabilite in urma analizei firelor de par al celor doi, coincid cu datele culese de politie pe alte cai de investigatie stiintifica, specifice politiei.


Daca fiecarui delincvent i s-ar face analiza genetico-informationala si s-ar efectua clasificarea acestora pe cele cinci grupe energetice existente, atunci cand la locul unei infractiuni, in lipsa amprentelor, s-ar gasi fire de par, prin analiza acestora si determinarea grupei energetice, s-ar restrange foarte mult aria cercetarilor, deoarece s-ar putea elimina din start celelalte patru grupe.


Conform „modelului fortei a cincea”, elaborat de Mihai Apostol, aparatul domnului profesor Mircea Brasoveanu masoara aura energetica manifestata in plan material prin fronturi energetice subtile, fronturi energetice fara particula la baza, fronturi portante „fara a porta”, insa fronturi ce se manifesta prin reteaua campului fundamental universal (forta a cincea), de tip electropozitiv sau electronegativ („Yin sau Yang”), mai precis masoara media intensitatilor energetice cele mai mari, capabile de interactionare structurala si determinante in stabilirea compatibilitatii energetice dintre structuri (compatibilitate ce se contureaza pe fundalul subtil energetic…). Un lucru demn de remarcat este ca aceasta compatibilitate energetica poate fi marita pe timpul manifestarii unor tehnici spirituale, emotionale (subtile) sau prin accentuarea/stimularea structurilor biologice active in ceea ce priveste emisiile de fotoni/biofotoni (emisii stimulate - biolaser, bioluminiscenta, completate de traficul de fotoni/biofotoni si de celelalte tipuri de manifestari: emisii spontane, absorbtii).