In luna lui Gerar..

Stau Getii sus, pe culmi, cu pletele`n vant la sfat cu Zeii, in noptile cu luna plina. In noptile in care farmecele Sanzienelor se ridica la cer in lumini de toate culorile, invaluind vazduhul si crestele Carpatilor.



Stau Getii sus, pe culmi, cu pletele`n vant, ascultand nemarginirea cerurilor instelate de iarna, cu chipurile brazdate de vreme si de vremuri. Asteapta sa reinvie cornul Carpatilor si din codri, armate de voinici cu umeri lati acoperiti de blanuri, sa se coboare in campurile de lupta.


Stau Getii sus, pe culmi, cu pletele`n vant, si-asteapta flacara vesnica a nemuririi. Ecourile descantecelor Sanzienelor, cutreierea infinitatea. In departari, razboinicii impart groaza intre barbari.


Stau Getii sus, pe culmi, cu pletele`n vant...