Ca si in cazul altor mistere faimoase, povestea Omului cu masca de fier i-a fascinat de secole pe artisti. Poetii, romancierii si regizorii de filme au incercat sa afle adevarata identitate a omului necunoscut care a fost intemnitat cu o masca de fier pe chip, in Franta, in ultimii ani ai secolului XVII. Dar aceasta poveste a inspirat, deopotriva, si una din cele mai remarcabile pagini din istoria criptanalizei.
Totul a inceput in anul 1698, cand la Bastilia a fost intemnitat un necunoscut. Era prizonier al guvernului francez din 1687 sau chiar dinainte de aceasta data, dar, in tot acest timp, fata lui fusese acoperita cu o masca. Nimeni nu parea sa stie cine e, de unde vine sau ce crima comisese, ci doar ca aceasta era pedeapsa lui.
Scriitorul si filozoful Voltaire s-a numarat printre primii care au scris povestea acestui individ misterios, in cartea sa, Siecle de Louis XIV. El mentiona ca un barbat care nu era niciodata vazut, in afara situatiilor in care fata lui era acoperita de o masca de fier, a fost transferat catre inchisoarea de pe insula Sainte-Marguerite – dupa ce anterior fusese detinut in fortareata Pignerol – si a murit acolo in 1703, in jurul varstei de 60 de ani.
Voltaire insusi fusese intemnitat timp de un an la Bastilia, in 1717, iar in cursul detentiei sale pare sa fi discutat cu mai multi oameni care il pazisera pe Omul cu Masca de Fier. Se afirma despre el ca era tanar, inalt si chipes, imbracat in dantela si lenjerie fina.
Voltaire, a lasat, extrem de voalat, sa se inteleaga ca era fratele lui Ludovic al XIV-lea – evidentiind ca era cam de aceeasi varsta cu regele si semana fantastic de bine cu cineva faimos. In romanul lui, Alexandre Dumas a sugerat cam acelasi lucru, iar acest mit s-a perpetuat in timp, in ciuda unor dovezi zdrobitoare, descoperite in secolul XIX, de catre criptologul Etienne Bazeries.
Cand a spart Marele Cifru al lui Ludovic al XIV-lea prin descoperirea faptului ca grupurile numerice din cifru se legau de silabele din text, Bazeries s-a trezit brusc in fata multor secrete care ieseau la lumina. Din acel moment, se puteau descifra multe mesaje importante ale curtii regale franceze.
Intr-o zi, el a descifrat o depesa din iulie 1691, in care se spunea ca regele este profund nemultumit din cauza unui comandant care ridicase asediul asupra unui oras din nordul Italiei, ceea ce condusese la infrangerea armatei franceze.
Depesa ordona ca omul responsabil pentru infrangere, Vivian Labbe, Seigneur du Bulonde, sa fie arestat, iar trupele “sa-l duca in fortareata Pignerol, unde Maiestatea Sa doreste sa fie tinut sub paza, intr-o celula a acelei fortarete, noaptea si sa aiba libertatea ziua, sa se plimbe liber prin perimetrul locului cu o 330 309”
Aceste doua grupuri numerice cifrate de la sfarsitul mesajului nu apareau nicaieri altundeva in depesa – asa ca Bazeries a decis sa riste si a hotarat ca ele insemnau “masca”, pur si simplu. In ciuda acestei presupuneri hazardate, Bazeries a anuntat public ca Vivian Labbe era Omul cu Masca de Fier.
Sa fi fost depesa o pista falsa? Sa fi insemnat intr-adevar 330 309 cuvantul “masca”? Cum ramane cu alte afirmatii conform carora Labbe, traia bine mersi la 1703? Printre alti candidati la rolul Omului cu Masca de Fier se numara ducele de Beaufort si contele de Vermandois, fiul natural al regelui Ludovic al XIV-lea. Scriitorul John Noone, in cartea sa The Man Behind the Iron Mask, aparuta in 1998, sugereaza ca ar fi vorba, pur si simplu, de un valet nefericit care a fost tinut cu masca pe figura in inchisoare, doar pentru a intari in randul publicului frica de rege.
Se pare ca Bazeries a riscat prea mult. Poate ca identitatea Omului cu Masca de Fier constituie unul din acele secrete care vor continua sa inflacareze imaginatia pentru inca o buna bucata de timp.
Eu am locuit la Pinerolo (Pignerol). Acum stau la vreo 20 km de pinerolo. La Pinerolo se organizeaza in fiecare an Festivalul mastii de fier. Legende despre cine a fost omul cu masca de fier sunt multe si aici.
RăspundețiȘtergereInformatie de calitate, de prima mana.
RăspundețiȘtergereMultzam prietene! Ganduri de bine!