Civilizatii pierdute

Update - Civilizatia HITTITA

1. Localizare geografica

 

Capitala civilizatiei hittite era Hattusa,situata pe locul in care astazi se localizeaza orasul turc Boghazkale(anticul Boghazkoy)situat in partea centrala al platoului anatolic la circa 130 km nord-est de Ankara. De acolo imperiul Hittit s-a extins notabil, ajungand chiar, la “portile” Siriei.

2.Localizare cronologica

Istoria hittitilor cunoscuta noua, incepe (dupa cronologia scurta) in jumatatea sec. XVI i.Hh. si se termina la inceputul sec XII concomitent cu o vasta miscare a “popoarelor marilor” din bazinul mediteranean oriental, in cautare de noi asezari.

 Reprezentare a razboiului hittito-egiptean

3.Caderea imperiului hittit

Hattusa, la inceputul sec al XII-lea i.Ch. este asediata, cucerita si distrusa. Poporul Hittit nu va mai construi o a doua Hattusa, niciodata.

                                                Intrarea in vechea capitala hittita - Hattusa

Dupa cum am afirmat in prealabil, istoria hittitilor despre care comunitatea stiintifica are dovezi astazi, incepe in jumatatea secolului al  XVI-lea i.Hr si se termina la inceputul secolului al XII-lea i.Hr, odata cu “caderea” Hittusei (capitala civilizatiei Hittite) si concomitent cu o vasta miscare a asa-ziselor “popoare ale marii”, care a implicat bazinul Mediteranean oriental, in cautare de noi teritorii.

Desigur, este dificil de considerat “popoarele marilor” ca principala cauza a distrugerii Hattusei, si cadere a civilizatiei Hittite. Au fost de fapt, o multitudine de cauze, fie de ordin intern cat si de ordin extern, care au provocat in cele din urma situatia mai sus mentionata. Criza democrafica si productiva ce lovea imperiul, dificultatea de a mentine o coeziune politica in interiorul regatului si controlarea unui vast imperiu ce tenta tot mai mult spre destramare; implicarea militara a Hittilor si a vasalilor acestora in Anatolia sud-occidentala, cu scopul de a tine piept invaziilor “popoarelor marii”, probabil si reinceperea incursiunilor in teritoriile hittite ai vechilor inamici, nomazii Kaskei, toate acestea au condus la destramarea imperiului Hittit si disparitia de pe harta istoriei a civilizatiei Hittite.

Astazi, din tot ce a reprezentat civilizatia Hittita, s-a nascut Hittologia (sau Anatolistica), ramura ce a luat fiinta odata cu primele sapaturi in capitala Hattusa, incepute in anul 1906 de Hugo Winkler si Theodor Makridi, cu contributia asirologului ceh B.Hrozny. Cu ocazia acelor sapaturi s-au descoperit circa 10.000 de placute ceramice bogate in scrieri cuneiforme mesopotamice, in mare majoritate, aflate in bune conditii, deci, legibile. Pana astazi, Hattusa “a oferit” aproximativ 30.000 de placute de ceramica gravate cu scrierea cuneiforma, publicate in cateva sute de volume.

Printre capodoperele descoperite in timpul sapaturilor in Hattusa, se evidentiaza in particular un text bilingv – scris in hittita si hurrita – iesit la lumina in campaniile de excavari din anul 1986. Practic este vorba despre o placuta de bronz care contine redactarea completa a unui tratat international stipulat intre suveranul hittit Tuthaliya IV si Kurunta, rege al Tarhuntasiei. Tratatul a fost inscriptionat pe placuta de bronz in jurul anului 1235 i.Hr. In fine, tratatul consfintea un raport de fraternitate si prietenie, si o similitudine a drepturilor si indatoririlor. Ambii semnatari se apelau reciproc “frate”, si la fel ca astazi, aceste documente erau rezultatul unor stranse raporturi diplomatice.